Hărțile rutiere pe hârtie încă sunt la mare căutare printre turiști

Ți le amintești? Hărțile alea mari, pliabile, pe care le găseai mereu în torpedo înainte să apară GPS-ul? Pe vremuri, nu pleca nimeni la drum lung fără ele, mai ales dacă mergea în Franța sau Spania. Acum, cu toate sistemele de navigație din mașini și telefoane, ai zice că nu mai are nimeni nevoie de hărți pe hârtie. Totuși, surprinzător, oamenii încă le caută. Chiar dacă se vând ceva mai puține hărți decât înainte, în magazinele ANWB încă se cer destul de mult. De exemplu, hărțile gratuite pentru cele mai populare zece destinații de vacanță ajung la două milioane de exemplare la fiecare doi ani, zic cei de la ANWB.

Cele mai cerute sunt hărțile pentru Franța, Belgia, Luxemburg și Germania, dar și țările nordice au început să fie la modă. „Oamenii par să prefere destinațiile mai răcoroase vara”, a spus purtătorul de cuvânt al ANWB pentru NOS.

ANWB a făcut și un sondaj printre membrii lor, întrebând dacă nu ar prefera hărțile rutiere în variantă digitală. Rezultatele? Majoritatea încă vor hărți pe hârtie. „E fain să ai o hartă fizică la îndemână”, povestește un angajat ANWB.

Un client din magazinul ANWB spunea: „Pot să desenez cu markerul pe ea, să le arăt copiilor pe unde mergem și cât mai avem de parcurs.” Pentru el e util nu doar la drum, dar și ca să-i învețe pe copii despre geografie. Alt client vede harta ca pe o parte distractivă a pregătirilor de vacanță.

Și, dacă te gândești, chiar e utilă o hartă pe hârtie atunci când rămâi fără baterie la telefon, când navigația se blochează sau când nu ai semnal. „Mai ales acum, cu incendiile și canicula din sudul Europei”, adaugă cineva.

Un sondaj făcut de Hart van Nederland în februarie arată că aproape o treime dintre olandezi s-au trezit la un moment dat în situații neplăcute din cauza GPS-ului. Unii au intrat pe drumuri interzise, iar alții au fost ghidați de sistem să întoarcă fix în locuri periculoase, cum ar fi pe diguri înguste.

Au fost și cazuri mai serioase, cu oameni trimiși pe drumuri greșite, aproape de accidente sau pe partea greșită a drumului, lângă apă, șine de tren sau cheiuri, după cum arată Hart van Nederland.

Un client ANWB povestea că, odată, cu rulota, a ajuns pe un drum îngust cu bolovani suspendați pentru că GPS-ul nu ține cont că ai remorcă. Nu mai avea loc să întoarcă. Altul a pățit ca sistemul să se oprească brusc lângă un sat mic din Franța, ecranul s-a făcut negru, așa că a scos harta, a urmărit indicatoarele și, până la urmă, tot a ajuns unde trebuia.