Din fericire, aceste
puncte
sunt ușor de acoperit. Poți folosi orice
pigment pe bază de apă. Dacă ai un cartuș vechi de cerneală
Epson, îl poți deschide și folosi cerneala cu o pensulă. Merge și cu acrilice de la magazinul de artă sau chiar cu creioane și markere colorate. Punctele sunt atât de mici încât trebuie doar să nimerești nuanța cât de cât și să o aplici peste locul respectiv, iar problema dispare. Așa se reparau și
petele de praf la
fotografiile dezvoltate clasic.
Dacă vrei să-ți faci viața mai ușoară, există
kituri speciale de retuș pentru printuri cu jet de
cerneală. Un truc util este să folosești o folie de plastic transparentă în care tai o mică gaură. Pui folia peste print ca să nu murdărești alte zone și aplici culoarea fix prin acea gaură, doar pe
punctul alb.
Când scoți
printul
din imprimantă, nu te gândi că e gata de pus pe perete.
Hârtia nu iese întotdeauna perfect centrată, iar marginile pot să nu fie egale. Cel mai simplu e să lași o margine albă ceva mai generoasă în jur, ca să nu atragă atenția diferențele mici. Dacă vrei
marginile
cât mai înguste și egale, e bine să faci o tăiere suplimentară după printare. Pentru asta, o ghilotină rotativă de calitate e ideală. Trimmerele rotative, în special cele de la
Dahle, fac treabă bună și dau un aspect curat.
În general, nu trebuie să aplici un strat protector peste
printuri. Dacă le ții în
albume
fără acid sau le înrămezi corect, fără ca imaginea să fie atinsă, ar trebui să reziste zeci de ani fără să se decoloreze vizibil. Multe tipuri de
hârtie de arhivă pot să prelungească și mai mult durata de viață, atâta timp cât le depozitezi corect.
Totuși, un strat de
protecție poate fi util, mai ales dacă printul are zone închise la culoare sau e făcut pe hârtie din
bumbac moale sau baritată. Aceste tipuri de
hârtie sunt mai ușor de zgâriat, așa că un strat protector e o idee bună. De obicei, e simplu de aplicat și nici nu se vede.
Cel mai bun și sigur spray pentru protecția printurilor inkjet e cel de la Hahnemuhle. Se aplică ușor și oferă un plus de protecție. Nu va face printul indestructibil, dar îl ajută să reziste mai bine la atingeri ușoare și la poluanții din aer. Nu folosi
spray-ul
pe hârtii foarte lucioase sau metalice pentru că rămân urme vizibile. Pe hârtii mate sau semi-lucioase, în schimb, nu prea se vede. Oricum, testează întâi pe o bucată mică de
hârtie.
Nu
recomand
să pui straturi groase de protecție pe hârtie, pentru că de obicei nu arată bine. Unii folosesc ceară
Renaissance pe printurile semi-lucioase și spun că le place aspectul și protecția pe care o oferă, dar nu există prea multe date despre efectele pe termen lung la printurile inkjet. Totuși, ceara asta există de mult și nu s-au observat probleme de îngălbenire până acum.
Când vine vorba de ambalare, noi folosim pungi
transparente speciale, fără acid și lignină, perfecte pentru depozitare și complet transparente. Vin în mărimi potrivite pentru printuri
și pot fi ajustate ușor dacă vrei să bagi și un print montat pe foamcore. Sunt și destul de ieftine.
Dacă nu folosești
ClearBags, caută pungi
BOPP (polipropilenă biorientată) pentru că nu dăunează
printurilor și sunt potrivite pentru arhivare. Alte tipuri de pungi din plastic pot conține acid și pot deteriora printurile în timp. Mai poți folosi și
hârtie absorbantă fără acid, care se găsește la orice magazin de artă.
Pentru depozitarea pe
termen lung, ai câteva opțiuni: poți înrăma printurile cu materiale fără
acid și geam, le poți pune în albume speciale sau în cutii fără acid. Toate aceste variante limitează
expunerea la lumină, acid și alte substanțe care pot afecta
printurile cu jet de cerneală, mai ales
poluanții
din aer, cum ar fi
ozonul. Ai grijă la modul în care le păstrezi și
printurile tale vor arăta bine mulți ani de acum înainte.
