Introducere, de ce vorbește toată lumea despre Signal?
Ce este, de fapt,
Signal? Este cu adevărat sigur? Și dacă oficialii guvernamentali nu ar trebui să-l folosească pentru planificare militară, înseamnă asta că nici noi nu ar trebui? Această distincție, deși aparent paradoxală, dezvăluie o serie de adevăruri esențiale despre confidențialitatea digitală și ne arată de ce instrumentul perfect pentru cetățeanul de rând este complet nepotrivit pentru un general. Acest articol va dezvălui cinci aspecte surprinzătoare și fundamentale despre
Signal, care depășesc cu mult simpla idee de "mesagerie criptată". Veți înțelege de ce cea mai sigură aplicație de chat din lume este, în același timp, complet nepotrivită pentru anumite scopuri și de ce filozofia sa este atât de importantă pentru oricine prețuiește o conversație privată.
Paradoxul securității de ce guvernele NU ar trebui să folosească Signal pentru secrete de stat
Deși este considerată etalonul de aur în securitate,
Signal
este o alegere fundamental greșită pentru comunicațiile oficiale guvernamentale sau militare din două motive principale. Primul motiv este legat de designul său fundamental.
Signal prioritizează confidențialitatea și ștergerea datelor, nu păstrarea lor. Este construit pentru a șterge în siguranță informațiile atunci când nu mai ai nevoie de ele, nu pentru a le arhiva. Acest lucru intră în conflict direct cu legile care obligă instituțiile guvernamentale să păstreze înregistrările publice pentru transparență și responsabilitate. Astfel, caracteristica care îl face excelent pentru confidențialitate îl face "unic de nepotrivit" pentru respectarea legilor privind arhivarea.
Al doilea motiv este specific contextului militar. În comunicațiile militare, telefonul civil al unei persoane este întotdeauna considerat compromis de către adversari. Prin urmare, pentru a discuta materiale clasificate, se folosesc echipamente specializate, securizate fizic și proiectate să îndeplinească o singură funcție. Acest lucru le face mult mai greu de spart decât un
smartphone multifuncțional. Problema nu este lipsa de securitate a aplicației, ci vulnerabilitatea platformei pe care rulează. Așadar, problema este dublă: platforma (telefonul civil) este inerent vulnerabilă pentru secrete de stat, iar aplicația (Signal) este proiectată intenționat să fie incompatibilă cu obligațiile legale de arhivare ale guvernului.
Confidențialitatea este un drept, nu o opțiune
Discuția despre
Signal nu este doar despre tehnologie, ci despre un principiu fundamental al societății. Aplicația oferă echivalentul digital al unui spațiu privat, cum ar fi "camera de zi, dormitorul, cafeneaua bisericii sau sala de ședințe".
Signal își propune să reconstruiască digital aceste sanctuare ale conversației, pe care le-am considerat de la sine înțelese în lumea fizică. Aceste spații private sunt esențiale pentru funcționarea noastră socială și pentru sănătatea noastră mintală. Ele ne permit să purtăm conversații importante, vulnerabile sau pur și simplu libere, pe care nu le-am putea avea niciodată într-un spațiu public, sub ochii tuturor. Acest concept este atât de vital încât în
Statele Unite este reflectat în Primul Amendament, care protejează dreptul la liberă întrunire. Prin urmare, utilizarea
Signal
nu este destinată doar celor care au "ceva de ascuns". Este pentru oricine prețuiește dreptul la o conversație privată, liberă de supravegherea corporativă sau guvernamentală. Așa cum nu ai vrea ca cineva să îți asculte discuțiile din sufragerie, la fel ar trebui să îți dorești ca mesajele tale digitale să beneficieze de același grad de intimitate.
Mai mult decât criptare adevărata magie a securității Signal
Majoritatea aplicațiilor populare de mesagerie, inclusiv
WhatsApp și
Google Messages, folosesc protocolul de criptare al Signal. Dar
Signal implementează caracteristici suplimentare de securitate care îl plasează într-o categorie superioară. Conceptul de bază este criptarea
end-to-end, ceea ce înseamnă că mesajele pot fi citite doar pe dispozitivele expeditorului și destinatarului, și nu de către serverele care le intermediază. Însă
Signal
merge mai departe cu două concepte cheie:
"Sealed sender"
(Expeditor Sigilat): Gândiți-vă la acest lucru ca la diferența dintre o carte poștală (unde oricine poate vedea adresa expeditorului și a destinatarului) și un plic opac, securizat, trimis printr-un serviciu care nu păstrează nicio evidență a corespondenței.
Signal
livrează plicul fără să se uite la adrese. Astfel, nu doar conținutul mesajului este protejat, ci și metadatele (informațiile despre cine comunică).
"Perfect forward secrecy" (Confidențialitate Perfectă în Viitor): Imaginați-vă că fiecare conversație pe care o purtați are loc într-o cameră cu o cheie unică. La finalul conversației, cheia este
distrusă. Chiar dacă un hoț fură cheia de la camera de azi, nu o poate folosi pentru a deschide ușa și a asculta conversațiile de ieri. Fiecare sesiune este sigilată în trecutul ei. Aceste măsuri demonstrează filozofia Signal: confidențialitatea nu este o funcție adăugată, ci este integrată în
ADN-ul aplicației. Este confidențialitate prin design.
Bătălia nu se dă în aplicație, ci pe telefonul tău
Signal
își poate face treaba doar dacă dispozitivul pe care rulează este securizat. Aceasta este veriga slabă în orice lanț de securitate digitală. Dacă telefonul tău a fost spart, hackerul poate citi mesajele direct de pe ecran sau din memoria dispozitivului, indiferent cât de sigură este aplicația de chat pe care o folosești.
Din fericire, pentru majoritatea oamenilor, cel mai important și eficient pas pentru a-și securiza telefonul este unul foarte simplu: asigură-te că software-ul telefonului este mereu actualizat ("up to date"). De ce funcționează acest sfat? Deoarece
spargerea unui telefon cu software la zi este un proces costisitor, riscant și complex, rezervat de obicei țintelor de mare valoare (jurnaliști, activiști, oficiali guvernamentali).
Hackerii
care vizează publicul larg se bazează pe vulnerabilități cunoscute, care sunt eliminate prin actualizările regulate de
software. Pentru utilizatorul obișnuit, menținerea telefonului la zi este cea mai bună și mai accesibilă formă de apărare.
Standardul de aur, de ce contează să fii "Sigur în Mod Implicit"
Motivul pentru care experții în securitate consideră
Signal "standardul de aur" este pentru că este sigur în mod implicit ("secure by default"). Este foarte greu să configurezi din greșeală o conversație pe Signal astfel încât să fie mai puțin sigură decât intenționai. Această abordare este fundamental diferită de cea a altor aplicații populare: iMessage: Conversațiile sunt criptate doar dacă toți participanții folosesc dispozitive Apple ("bulele albastre"). Mai mult,
backup-urile
în
iCloud nu sunt criptate end-to-end
în mod implicit.
Google Messages: Criptarea este activă doar dacă în fereastra de chat apare o pictogramă cu un lacăt.
WhatsApp: Deși folosește criptare end-to-end, compania mamă (Meta)
înregistrează metadate despre activitatea ta, inclusiv "cum interacționezi cu alții". SMS-uri ("bulele verzi"): Reprezintă cea mai
proastă opțiune. Mesajele sunt trimise necriptat și sunt, cel mai probabil, colectate prin programe de supraveghere în masă.
Signal, în schimb, este conceput să nu înregistreze cu cine vorbești, oferă metode fiabile de a șterge mesajele și le menține sigure chiar și în
backup-uri. Acest focus demonstrează beneficiile unei aplicații care provine de la o organizație
non-profit axată pe confidențialitate, în loc de o companie care vede securitatea ca pe o caracteristică "drăguță", alături de alte obiective.
Concluzie, meritați confidențialitate
Contrar percepției generale, confidențialitatea digitală reală nu este un lux tehnic, ci o opțiune accesibilă pentru majoritatea dintre noi. Nu trebuie să fii un expert în criptografie pentru a-ți proteja conversațiile. Folosirea unei aplicații precum
Signal
pe un telefon cu
software-ul actualizat este un pas simplu și extrem de eficient pentru a recrea acel
spațiu privat și sigur de care avem cu toții nevoie pentru a comunica liber în lumea
digitală. În final, merită să ne întrebăm: în era digitală, ce valoare acordăm cu adevărat unei conversații cu adevărat
private?.
