În ultimii ani, titlurile au proclamat „moartea Google”. Narațiunea a fost simplă: instrumente precum
ChatGPT vor face ca motorul de căutare tradițional să pară un vestigiu al trecutului, eliminând necesitatea de a derula prin liste de linkuri. Cu toate acestea, realitatea pare să contrazică acest scenariu. Recent,
Gemini a devenit aplicația numărul 1 în App Store, depășind chiar și
ChatGPT, un semn că ceva fundamental se schimbă în interiorul gigantului tech. La epicentrul acestei transformări se află
Robby Stein, Vicepreședintele de Produs pentru Google Search, aceeași persoană care, în rolul său anterior la Instagram, a condus lansarea unor funcționalități iconice precum
Stories și
Reels.
Puțini oameni au avut un impact atât de mare asupra a două dintre cele mai mari produse de consum din lume. Am distilat cele mai surprinzătoare și contra intuitive lecții din experiența sa vastă, oferind o perspectivă rară asupra modului în care se construiesc produse la scară globală.
Lecția 1: Inteligența Artificială nu ucide căutarea, ci o extinde
Contrar ideii că
chatbot-urile AI vor înlocui căutarea tradițională, Robby Stein oferă o perspectivă diferită. El subliniază că nevoile fundamentale pentru care oamenii folosesc
Google
găsirea unui număr de telefon, obținerea de indicații rutiere sau verificarea unui preț nu dispar.
Conceptul cheie pe care îl introduce este că
AI
este
„expansionistă”. În loc să canibalizeze utilizarea existentă, inteligența artificială permite oamenilor să pună întrebări mai lungi, mai complexe și mai nuanțate.
Stein oferă exemple concrete prin
Google Lens: acum poți fotografia tema la chimie și să întrebi „Sunt blocat la întrebarea 2” sau să fotografiezi raftul cu cărți și să spui „Ce cărți ar trebui să citesc pe baza acestora?”.
AI nu înlocuiește căutarea, ci extinde dramatic gama de curiozități pe care le putem satisface.
„ceea ce descoperim este că
AI este expansionistă și, prin urmare, există de fapt tot mai multe întrebări puse și curiozitate care poate fi satisfăcută acum cu
AI."
Lecția 2: Secretul produselor extraordinare este să fii „nemulțumit”
Filosofia lui
Robby Stein se bazează pe o „îmbunătățire neîncetată”. El împărtășește o anecdotă personală în care soția sa l-a descris, într-un singur cuvânt, ca fiind
„nemulțumit” (dissatisfied). Inițial ofensat, a realizat ulterior că acest cuvânt descria perfect o dorință profundă de a face lumea un loc mai bun.
El conectează această idee la o poveste celebră a lui
Tony Fadell
(inventatorul iPod-ului) despre frustrarea provocată de un simplu autocolant de pe un fruct. Cei mai buni oameni de produs observă aceste mici frustrări cotidiene și refuză să le tolereze. Ei sunt permanent nemulțumiți de starea actuală a lucrurilor, ceea ce îi motivează să inoveze constant.
Această mentalitate nu este doar o teorie;
Stein o identifică drept motivația principală din spatele creării
AI Mode la Google. Văzând că utilizatorii încercau să pună întrebări complexe, dar nu primeau răspunsuri, el descrie frustrarea echipei: „Eșuăm în a ne servi utilizatorul în fiecare zi... Vom construi un produs complet nou din această cauză.”
„trebuie să fii manifestarea fizică a două lucruri: unu, este pur și simplu tenacitatea, adică un efort complet care este întotdeauna exercitat într-o direcție de productivitate pozitivă, și al doilea, este să faci lucrurile mai bune. Trebuie să faci mereu lucrurile mai bune; nu ești niciodată mulțumit."
Lecția 3: Lecția Instagram Stories: Inovația înseamnă și adaptare
Lansarea
Instagram Stories a fost controversată, mulți acuzând compania că a „copiat”
Snapchat. Raționamentul lui
Stein, însă, a fost centrat pe utilizator. Nu era vorba de a inventa ceva nou, ci de a recunoaște că formatul efemer, pe ecran complet, era superior și se potrivea perfect cu misiunea Instagram de a „împărtăși viața ta”.
El argumentează că formatele de succes, precum
„feed-ul”, devin elemente de bază („primitive”) ale produselor digitale. Adevărata inovație nu stă în a copia, ci în a adapta un format pentru a-l face „al tău”. Un sistem construit pentru un alt produs are așteptări de utilizare diferite. Instagram, de exemplu, a permis încărcarea din galeria foto și opțiunea de a pune pauză la story-uri funcționalități pe care
Snapchat
nu le oferea și care răspundeau unor frustrări reale ale propriei baze de utilizatori.
„îți privezi baza de utilizatori de oportunitatea de a avea un produs mai bun dacă nu faci cel mai bun produs posibil pentru cazurile tale de utilizare."
Lecția 4: Inteligența Artificială devine mai umană: Sfârșitul „incantațiilor” de prompt-uri
Una dintre cele mai recente și surprinzătoare observații ale lui
Stein este legată de evoluția interacțiunii om
AI. În trecutul foarte apropiat, pentru a obține rezultate bune, era necesar să folosești prompt-uri specifice, aproape niște „incantații” tehnice.
Astăzi, lucrurile s-au schimbat radical.
Stein explică că modelele
AI
de ultimă generație pot fi instruite folosind limbaj natural, „ca și cum ai vorbi cu un inginer pe care l-ai angajat”. Îi poți oferi documentație
API, scheme de date și reguli de business, iar modelul va înțelege și va acționa în consecință. Această evoluție democratizează accesul la construirea de produse
AI, deoarece nu mai este nevoie de o ajustare tehnică complexă (fine-tuning) pentru a obține rezultate remarcabile.
Lecția 5: Secretul AI-ului Google: Nu doar „gândește”, ci și cercetează activ
Stein dezvăluie un mecanism intern esențial care separă
AI-ul Google de multe alte chatbot-uri: nu se bazează doar pe memoria sa pre-antrenată, ci investighează activ, în timp real. Procesul se numește
„query fanout”.
Când primește o întrebare, modelul
AI folosește Google Search ca pe un instrument, efectuând zeci de căutări în fundal pentru a aduna informații relevante și actualizate de pe web. Astfel,
AI-ul poate accesa date structurate din
Google Shopping sau Maps și poate utiliza semnalele de calitate ale
Google (autoritate, spam) pentru a formula răspunsuri precise și de încredere. Este o abordare care combină raționamentul
AI cu puterea de indexare și verificare a celui mai mare motor de căutare din lume.
Bonus: Cum se naște inovația la scară mare povestea AI Mode
Povestea creării
AI Mode este un studiu de caz perfect despre cum funcționează inovația într-o companie masivă. Totul a început cu o echipă mică, de
5-10 oameni, care a creat un prototip. Momentul de convingere a venit nu dintr-un grafic, ci dintr-o experiență calitativă, un „moment de strălucire” când
Stein a folosit instrumentul pentru a planifica o activitate cu fiica sa și a fost uimit de cât de util a fost.
Înainte de lansarea publică, produsul a fost testat într-un grup restrâns de „trusted testers”, inclusiv prieteni și familie, care au oferit
feedback
brutal de onest. Stein menționează un prieten care „iubea, dar și ura produsul din motive întemeiate și îmi trimitea constant capturi de ecran cu ce nu funcționa”. Acest proces antreprenorial, chiar și în interiorul
Google, a fost esențial pentru a transforma o idee într-un produs robust.
Concluzie: Curiozitatea ca metodologie
Lecțiile lui Robby Stein dezvăluie principii atemporale: o dorință neîncetată de îmbunătățire, o înțelegere profundă a utilizatorului și o adaptabilitate pragmatică. Însă, la baza tuturor acestora se află un concept mai profund decât simpla curiozitate: o metodologie de a înțelege lumea.
Stein
este un adept al framework-ului „Jobs to be Done” al lui
Clayton Christensen, devenind un „student al cauzalității”. El nu se întreabă doar ce fac utilizatorii, ci de ce „angajează” un produs pentru a rezolva o problemă. În era
AI, această abordare devine și mai puternică. El folosește
AI pentru descoperirea la scară largă, dar insistă pe a merge la sursele originale cărți, studii academice, documente vechi pentru a înțelege cu adevărat un subiect, nu doar pentru a citi un rezumat. Curiozitatea nu este un sentiment pasiv, ci o căutare activă și riguroasă a adevărului.
În ce domeniu al vieții tale ai putea aplica principiul de a fi „nemulțumit în mod productiv” pentru a crea o schimbare semnificativă?
