Cea mai mare scădere a fost la hârtiile grafice, unde producția a scăzut cu 7,3%. În 2025, producția totală de hârtie și carton a scăzut cu 1,6%, ajungând la 77,4 milioane de tone. Potrivit CEPI, această scădere ține mai mult de revenirea la normal după boom-ul de după pandemie, nu de o revenire la o creștere constantă. Există și o veste bună: producția de celuloză de piață, un segment mai mic dar important, a crescut cu 1%. Totuși, datele de la începutul lui 2026 nu arată grozav. În primul trimestru, producția era deja cu 2,4% mai mică decât anul trecut în aceeași perioadă.
Jori Ringman, directorul general al CEPI, spune că e nevoie de o politică europeană clară, care să protejeze industria, să creeze reguli previzibile pentru investitori și să dezvolte mai departe lanțurile de producție bazate pe resurse bio. El atrage atenția că, deși declinul lent e mai puțin vizibil decât o criză bruscă, efectele pe termen lung pot fi la fel de serioase pentru economie, pentru rolul Europei în combaterea schimbărilor climatice și pentru independența ei strategică.
Chiar dacă cererea totală de hârtie nu a scăzut mult, în spatele cifrelor apar schimbări mari. Producția de hârtie pentru ambalaje a rămas aproape la același nivel, dar cartonul a avut de suferit, cu o scădere de 5,4%. Din nou, hârtiile grafice au avut cea mai mare scădere, minus 7,3%.
Dacă scoatem hârtiile grafice din ecuație, restul producției europene de hârtie a rămas relativ stabilă în 2025, deși încă e cu 7% sub vârful atins în 2021. CEPI spune că la asta a contribuit și concurența tot mai mare la nivel internațional, agravată de contextul geopolitic complicat.
În ultimii trei ani, industria europeană a hârtiei a pierdut treptat capacitate de producție, iar importurile au crescut și ele. Acum, 7,7% din consumul de hârtie din Europa vine din importuri, un record absolut. Exporturile încă reprezintă peste 20% din producție, dar surplusul comercial al UE a scăzut puțin în 2025. CEPI atrage atenția că subvențiile din afara Europei și regulile de piață inegale pun presiune suplimentară pe producătorii europeni.
Chiar și așa, la capitolul sustenabilitate, industria se ține bine. Companiile producătoare de hârtie și celuloză au redus emisiile de CO2 cu peste 10% în 2025, iar Europa rămâne lider mondial la reciclare. Aproape tot lemnul folosit și practic toate fibrele reciclate provin din Europa, ceea ce ajută la independența strategică a continentului.
CEPI spune clar că e nevoie urgent de măsuri politice. Fără acțiuni concrete, Europa riscă să piardă tot mai mult din capacitatea industrială într-un sector esențial, nu doar pentru ambalaje sau logistică, ci și pentru produse de igienă sau pentru dezvoltarea unor alternative la materialele pe bază de petrol. Ei subliniază că bioeconomia în creștere ar putea ajunge la o piață globală de 6,6 trilioane de euro până în 2030, deci miza e mare.
