De ce arată diferit fotografia mea?

Este coşmarul oricărui fotograf. Ai petrecut ore întregi editând, ai pus suflet în interpretarea imaginii, dar culorile se schimbă drastic în funcţie de suportul pe care este proiectată.  Întrebarea care ne bântuie: Cum pot păstra aceeași colorimetrie pe toate ecranele? . Pe scurt: NU POȚI. Adevărul dureros: Este imposibill să ai culori identice peste tot. Visele de perfecțiune absolută trebuie să dispară. Dar, nu pleca încă. Deşi nu poți controla fiecare ecran din lume, poți 'diminua' fenomenul. Secretul nu este controlul total, ci gestionarea erorilor. Hai să vedem de  ce este imposibil şi ce unealtă ignorată de majoritatea fotografilor îți poate salva munca.

Principiul #1: Gama și contrastul

Gama arată cât de ușor poate un ecran să treacă de la negru la alb. Imaginează-ți că e ca o curbă de contrast pentru monitorul tău. Vei vedea des valori ca 1.8 sau 2.4, dar standardul folosit aproape peste tot este 2.2. Asta pentru că oferă tonuri neutre și te ajută să vezi bine nuanțele de gri.

Dacă monitorul tău nu are gama setată corect, riști să reglezi contrastul unei imagini care de fapt nu există cu adevărat. Pur și simplu, editezi după o interpretare greșită.

Principiul #2: Gamut-ul sau "terenul de joacă"

Gamut-ul, adică spațiul colorimetric, înseamnă totalul culorilor pe care le poate reda un dispozitiv. sRGB e standardul pentru monitoare, imprimante și cam tot ce vezi pe internet. Orice culoare care nu intră în triunghiul sRGB nu va fi afișată corect pe un dispozitiv obișnuit. Dacă monitorul tău și telefonul clientului arată culorile diferit, nu prea aveți aceleași “reguli de joc”.

Haosul din fabrică

Te-ai întrebat de ce culorile par uneori aiurea chiar dacă setările par corecte? Adevărul e că fiecare brand (sau chiar model din același brand) poate interpreta semnalul digital în felul lui. Ba chiar și două monitoare identice pot să aibă mici diferențe din fabrică. Fără o calibrare externă, nu te poți baza pe uniformitate.

Inamicul din afară: compresia pe web

Majoritatea pozelor ajung, la final, pe internet. Deja când exporți din RAW în JPG, pierzi din calitate. Apoi vin rețelele sociale, gen Instagram sau Facebook, care comprimă și mai tare imaginile. Culorile și contrastul pot fi modificate drastic, doar ca să salveze date. Așa că o fotografie care arată fantastic pe monitorul tău poate fi complet stricată după ce ajunge pe Facebook. Dacă sursa nu e foarte bună, rezultatul final va fi și mai rău.

Controlează ce poți controla

Nu ai cum să știi pe ce ecran se uită cineva la pozele tale: poate fi un telefon, o tabletă, un monitor vechi sau cine știe ce altceva. Nu poți controla mediul în care se vede munca ta. Ce poți face este să limitezi erorile și să livrezi imaginea cât mai fidelă posibil, din sursă. În felul ăsta, “pagubele” de la ecranele prost calibrate ale altora vor fi cât mai mici.

De ce editarea pe laptop te poate păcăli

Mulți investesc în camere și obiective scumpe, dar uită de importanța monitorului. Dacă editezi pe un laptop obișnuit, s-ar putea să crezi că tonurile sunt ok, dar când vezi imaginea pe un monitor bun, realizezi că subiecții arată ca niște roșii, din cauza unei tente de magenta pe care n-ai văzut-o. Un monitor dedicat pentru fotografie (cum ar fi gama BenQ SW, modelul SW321C) te ajută să vezi realitatea, nu o versiune supra-saturată.

Calibrarea nu e ceva ce faci o dată și uiți

Un ecran calibrat are culorile reglate corect. Partea bună e că aproape orice ecran, chiar și un laptop, poate fi calibrat cu software (cum ar fi Colormunki sau X-rite). Monitoarele profesionale vin deja cu o calibrare manuală și spații de culoare setate de experți. Dar atenție, calibrarea se schimbă în timp. Nu e o treabă pe care o faci o dată și gata. Trebuie să refaci procesul periodic, indiferent cât de scump e monitorul.

Digital vs. fizic: marea diferență

Pe digital (RGB) lucrăm cu lumină roșu, verde, albastru. La imprimare (CMYK) intră în joc pigmenții: cyan, magenta, galben, negru. Când convertești din RGB în CMYK, apar probleme. Sunt culori pe care le poți vedea pe ecran, dar nu pot fi tipărite. De aici vin surprizele neplăcute când scoți poza pe hârtie.

De ce contează Adobe RGB

Monitoarele obișnuite sunt limitate la sRGB. Monitoarele profesionale pot afișa aproape tot spațiul Adobe RGB. Ce înseamnă asta? Adobe RGB cuprinde și culorile CMYK pe care sRGB nu le poate reda. Cu un astfel de monitor, poți vedea pe ecran exact cum vor arăta culorile la imprimare, fără să mai bâjbâi.

Stăpânește tot lanțul

Colorimetria e o meserie în sine, dar ideea de bază e simplă: livrează cea mai bună sursă posibilă. Un monitor bun și calibrarea constantă fac diferența dintre un amator și un profesionist. Nu poți să schimbi internetul sau să controlezi toate ecranele, dar poți să îți faci partea ta ca lumea.