În funcție de tipul de hârtie, imaginea poate căpăta un aspect mai moale, mai clasic, poate chiar ușor pictural. Pentru anumite
fotografii, asta poate fi exact ce trebuie. Pentru altele, nu prea.
Așadar, când e cazul să mergi pe hârtie mată texturată și când ar fi mai bine să rămâi la una netedă?
De la pânză la hârtie texturată pentru imprimante inkjet
Artiștii s-au jucat cu tot felul de suprafețe de sute de ani.
Pânza a prins avânt în Renaștere, mai ales la venețieni, care au făcut-o celebră ca alternativă la panourile de lemn. Textura țesăturii a ajuns să fie atât de legată de pictură, încât aproape automat asociem o suprafață textilă cu arta clasică.
Azi, materialele moderne pentru print merg și mai departe. Nu mai e musai să tipărești fotografia
pe o hârtie perfect netedă. Acoperirile speciale pentru inkjet pot fi aplicate pe hârtii cu tot felul de texturi in, bumbac,
hârtie
de acuarelă sau alte modele și tot poți obține imagini clare și detaliate.
Nu e vorba să imităm
pânza, ci mai degrabă să le dăm fotografilor și artiștilor încă o variantă creativă: să lucreze chiar cu suprafața hârtiei.
Cum influențează textura o fotografie?
O
hârtie texturată interacționează atât cu imaginea, cât și cu lumina care cade pe ea.
Micile denivelări și fibrele prind lumina altfel decât o suprafață plată. Din cauza asta, textura rămâne ușor vizibilă prin
fotografie, mai ales în zonele deschise piele, nori, ceață, pereți, fundaluri.
Printul capătă profunzime și senzația aia de obiect real, ceva ce nu poți simți pe un ecran.
Textura schimbă și cum percepem claritatea. O hârtie texturată bună pentru
inkjet
păstrează detalii excelente, dar totuși suprafața concurează un pic cu detaliile super fine. Rezultatul? Imaginea pare mai naturală, mai vie, nu atât de “perfectă” sau rece.
Și, de multe ori, fix asta vrem.
Un portret, un peisaj sau o
fotografie
fine art pot ieși mai expresive cu un pic de caracter în plus. Pe de altă parte, dacă ai fotografii
de produs foarte tehnice, unde detaliile mici contează mult, poate nu e cea mai bună idee.
Gândește-te așa:
Hârtia netedă zice: privește fotografia.
Hârtia texturată zice: uită-te la obiectul în sine, nu doar la imagine.
Când merge cel mai bine
hârtia texturată?
Nu există reguli bătute în cuie, dar unele imagini chiar arată mai bine pe o suprafață texturată.
Portrete: Textura poate da portretelor un aer mai cald, aproape ca și cum ar fi pictate, mai ales dacă
fotografia
are deja tonuri blânde, lumină naturală sau un stil artistic. Dacă însă ai portrete de beauty extrem de clare, în care vrei să vezi fiecare detaliu, probabil e mai bine să alegi o
hârtie netedă.
Peisaje și natură: Peisajele chiar ies în evidență pe
hârtie
texturată. Norii, ceața, stâncile, copacii sau clădirile vechi au deja propriile texturi, iar hârtia le poate accentua. Dacă ai peisaje minimaliste cu mult cer sau ceață, textura se vede frumos în zonele altfel uniforme.
Reproduceri de artă și ilustrații:
Ilustrațiile
în acuarelă, desenele și picturile, dar și arta
digitală, pot părea mai “reale” când textura
hârtiei
completează ce sugerează lucrarea originală.
Fotografia
alb-negru:
Hârtiile
mate texturate merg foarte bine cu alb-negru, mai ales pentru portrete expresive, peisaje sau
arhitectură. Doar ține minte că textura devine un element vizual în plus, așa că dacă
fotografia e bazată pe tonuri foarte curate și detalii super fine, poate nu e chiar ce cauți.
Cinci texturi, cinci personalități
Nu toate
hârtiile texturate dau același efect. Chiar și între
hârtiile mate, schimbarea suprafeței poate schimba total felul în care arată printul.
Uite câteva exemple din gama Katana Craft & Art:
Linen 230: Hârtie inkjet mată, cu o textură care seamănă cu pânza de in. Are o structură repetitivă care aduce un pic de feeling textil, dar nu transformă printul în
pânză adevărată. E o alegere bună pentru
fotografiile care vor un pic de caracter, dar trebuie să rămână clare ca printuri pe
hârtie.
Recomandată pentru: portrete, natură statică, fotografie decorativă, imagini vintage, ilustrații.
Poate nu e cea mai bună alegere pentru: imagini cu text foarte mic sau
fotografii unde vrei ca textura să nu se vadă deloc.
Raw Linen 230: Tot o
hârtie
mată inkjet, dar cu o textură împletită, mai pronunțată. Are un aspect geometric, aproape ca un tricot, care poate deveni parte vizibilă din imagine, nu doar un fundal discret.
Recomandată pentru: portrete expresive, subiecte rustice, natură statică, artă, printuri decorative, fotografie experimentală.
Mai bine să o eviți la: imagini tehnice, detalii foarte mici sau
fotografii unde ai nevoie de textura reală a pielii să fie clară.
Tempera 180:
Cu 180 g/mp, e mai ușoară decât hârtiile groase din bumbac, dar se simte fermă la atingere. Suprafață mată, alb natural, ideală pentru
fotografie, ilustrații, decorațiuni, felicitări, invitații, postere, calendare și alte proiecte creative.
Recomandată pentru: printuri decorative, ilustrații, postere, felicitări, invitații, calendare, craft.
Nu prea merge la: proiecte unde trebuie o
hârtie
super grea și rigidă, de fine-art.
Aquarell 210: Hârtie fine-art, alb natural, cu o textură mată. Suprafața aduce aminte de
hârtiile tradiționale pentru artiști, perfectă pentru
fotografii sau artă care vrei să aibă un aspect mai moale și organic. Baza alb-natural ajută și ea: nu e acel alb rece, ci dă o senzație mai caldă și clasică.
Recomandată pentru: peisaje, portrete fine-art, reproduceri acuarelă, ilustrații, fotografii cu tonuri stinse, printuri de expoziție.
Poate nu e ce trebuie dacă: ai nevoie de o bază albă, foarte strălucitoare sau cauți un look modern, neted.
Rough Cotton 320: Aici lucrurile devin serioase.
Hârtie fine-art grea,
320 g/mp,
100% bumbac, alb natural, cu o textură aspră, intenționată. Greutatea,
bumbacul
și suprafața îi dau printului un aer de obiect de artă, nu de
fotografie obișnuită.
Recomandată pentru: fotografie de expoziție, artă fine-art, portrete, peisaje, printuri în ediție limitată.
Atenție la: imprimantele care nu pot trage
hârtii
foarte groase. Verifică mereu cât de groasă poate fi hârtia la imprimanta ta înainte să folosești astfel de medii.
